Despre zona Câmpinei, din judeţul Prahova, un om al locului, cu nedisimulată mândrie, îmi afirmase că îi este foarte dragă lui Dumnezeu. Beneficiază de o climă blândă, temperată. Iernile nu sunt prea aspre, verile nu excesiv de caniculare. Aici se înregistrează cel mai mare număr de zile însorite pe an. Judeţul numără cel mai mare număr de intelectuali raportat la cel al locuitorilor. În general, prahovenii beneficiază de un nivel mai înalt de trai material, social, cultural, educaţional. (...)

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală. 

D’ale reprofilării…
Redistribuirea continuă
Cea mai mare UPU din ţară
Programul naţional de oncologie, la control
 

 

 

   Anul acesta se împlinesc 120 de ani de la transformarea în spital a aşezământului de binefacere Caritas, dedicat îngrijirii bolnavilor indiferent de naţionalitate şi stare socială, şi 60 de ani de la transformarea acestuia într-un valoros centru universitar în care s-au format şi perfecţionat numeroase generaţii de medici şi s-a desfăşurat o bogată şi performantă activitate de cercetare ştiinţifică recunoscută în ţară şi în străinătate. „În mod normal, acest moment aniversar ar trebui să fie plin de bucurie şi de mândrie, dar situaţia actuală a Spitalului Caritas este îngrijorătoare“, afirmă chiar una din personalităţile care au dat strălucire acestei unităţi medicale cu tradiţie, dl prof. dr. Alexandru Câmpeanu, în cadrul unei ample prezentări a Spitalului Clinic Caritas, astăzi ameninţat cu desfiinţarea. (...)

 

   Asistenţa medicală de urgenţă. Prin Ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 56/17/28.01.2011, publicat în Monitorul Oficial nr. 118 din 16 februarie 2011, au fost aduse unele modificări Normelor metodologice de aplicare a titlului IV – „Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat“ din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, norme aprobate anterior prin Ordinul comun al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului internelor şi reformei administrative nr. 2.021/691/ 2008. (...)

    În cadrul unei conferinţe de presă recente, erau anunţate planurile Ministerului Sănătăţii, de transformare în cămine de bătrâni a 71 de unităţi sanitare cu paturi. Surprinzător, lista include şi un important spital din Bucureşti, cu istorie şi tradiţie: Spitalul Clinic Caritas „Acad. N. Cajal“. Pentru a vedea cum stau lucrurile la faţa locului, ne-am adresat dlui prof. dr. Dimitrie Nanu, care i-a acordat un interviu dlui dr. Aurel F. Marin. (...)

   Fundaţia pentru SMURD, Inspectoratul General de Aviaţie şi Grupul Rompetrol continuă şi în 2011 parteneriatul pentru susţinerea intervenţiilor de urgenţă pe cale aeriană, pentru deplasarea personalului medical şi transportarea victimelor. În cadrul evenimentului prin care a fost oficializată continuarea acestei colaborări, organizat miercuri, 9 februarie a.c., la Bucureşti, dl dr. Raed Arafat, preşedintele Consiliului director al Fundaţiei pentru SMURD, a declarat: „Grupul Rompetrol va asigura şi în 2011 întregul consum de combustibil Jet A1 pentru elicopterele utilizate de Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare, facilitând astfel intervenţiile medicale aeriene şi salvarea de vieţi omeneşti. Continuarea parteneriatului nostru, precum şi sprijinul Inspectoratului General de Aviaţie reprezintă o şansă acordată celor care au nevoie de ajutor medical de urgenţă din partea SMURD“.

 

   Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca aniversează un an de la inaugurarea Centrului de Chirurgie Robotică, timp în care sistemul „da Vinci Si“ a oferit multe satisfacţii profesionale şi rezultate promiţătoare pentru chirurgia minim invazivă asistată robotic. De fapt, cele mai importante rezultate ale acestui an sunt de departe avantajele pacientului, de la reintegrarea socio-profesională mult mai rapidă, la deplina siguranţă a actului operator. Bilanţul primului an este favorabil şi s-a reuşit implementarea multidisciplinară a chirurgiei robotice în diversitatea patologiei urologice, chirurgicale şi ginecologice. (...)

   Prezentat ca „o investiţie Petrom – iniţiativă dezvoltată în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii“, care „va creşte numărul de beneficiari ai sistemului de telemedicină de urgenţă la 7,5 milioane de români“, programul „Respect pentru viaţă“ a fost lansat luni, 29 noiembrie 2010, în cadrul unei conferinţe de presă, organizate la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti. (...)

  Ministerul Sănătăţii a început, la sfârşitul lunii august 2010, o serie de verificări la serviciile de ambulanţă din 18 judeţe ale ţării, după ce, într-o amplă analiză asupra activităţii acestora, au existat mai multe suspiciuni de nereguli.

  Primele rapoarte de control au fost finalizate în cazul serviciilor de ambulanţă din judeţele Tulcea şi Sălaj. În ambele cazuri au fost identificate mai multe neconcordanţe între datele înregistrate în sistemul unic de urgenţă 112 şi raportările seviciilor de ambulanţă. (...)

    Cu toate că, din raţiuni ştiinţifice, dar şi medico-legale, atitudinea terapeutică este standardizată pentru diversele situaţii patologice, nu întotdeauna situaţia clinică este superpozabilă algoritmului terapeutic standardizat.

    Vascularizaţia urechii interne prezintă nu doar variaţii individuale, ci şi variaţii între urechea dreaptă şi urechea stângă, la acelaşi pacient. Se pare că urechea stângă este mai des afectată, indiferent de patologie, printr-o paucivascularitate filogenetică greu de explicat. Vascularizaţia cohleară este de tip special: aspect terminal fără anastomoze, foarte fragilă şi cu variaţii individuale (Mazzoni şi colab. – 1959). (...)

    Endocardita infecţioasă este o afecţiune ameninţătoare de viaţă asociată cu prognostic nefavorabil şi cu o rată mare de mortalitate, în pofida progreselor semnificative în stabilirea diagnosticului şi metodelor de abordare terapeutică. Trebuie subliniată, în acest context, importanţa ecografiei cardiace în diagnosticul precoce al acestei redutabile patologii, în diagnosticul complicaţiilor şi în ghidarea atitudinii terapeutice. (...)

   

   În nr. 32 din 13 august 2010 am publicat o relatare despre desfăşurarea celui de-al XVI-lea Congres Mondial de Farmacologie Fundamentală şi Clinică, nu demult, în capitala Danemarcei. Revenim cu o prezentare a celor mai importante teme ştiinţifice abordate la această reuniune. (...)

    Intervenţii chirurgicale transmise în timp real din blocul operator în sala de conferinţe, un dialog continuu între medicul ce opera şi participanţii la lucrări, posibilitatea de a pune întrebări şi de a da pe loc răspunsuri ori chiar de a focaliza zone de interes din câmpul operator, arătând „pe viu“ cum se poate rezolva o dificultate sau alta… Deşi eram, alături de ceilalţi participanţi, în spaţiile moderne ale pensiunii Montana din Slănic Moldova – locul unde s-au desfăşurat sesiunile ştiinţifice ale ediţiei a V-a Zilele Medicale ale SMU Moineşti, mă simţeam ca şi cum aş fi fost în sala de operaţie alături de echipa de intervenţii. La rândul lor, cei invitaţi să opereze (unii din ţară – Iaşi şi Bucureşti, alţii din ţări europene), mărturiseau că în sala de operaţie, alături de echipa spitalului gazdă, s-au simţit mai bine ca acasă… De mai mulţi ani, SMU Moineşti, prin managerul său – dl dr. Adrian Cotîrleţ – a devenit locul unde, vară de vară, la sfârşitul lunii iulie, remarcabili chirurgi din colţuri îndepărtate ale Europei se întâlnesc, aplicându-şi măiestria în abordarea unor cazuri chirurgicale adeseori extrem de dificile. Un reportaj de Iftimie Nesfântu.

   Facultatea de Medicină a Universităţii din Arad, Colegiul Medicilor şi Centrul Cultural Judeţean, în colaborare cu Compania Pfizer au organizat, între 15 şi 17 iulie a.c., Şcoala de vară cu tema „Abordarea clinică şi terapeutică a pacientului vârstnic cu durere cronică“.

  Cursurile, dezbaterile şi demonstraţiile au fost de real interes pentru cursanţi, în cea mai mare parte medici de familie. Au fost deosebit de apreciate comunicările despre „Fiziologia clinică a durerii şi durerea ca urgenţă“ (prof. dr. Daniela Motoc şi dr. Marius Ozarchievici – organizatorii reuniunii), „Durerea la pacientul suferind de afecţiuni tumorale“ (conf. dr. Coralia Cotoraci şi dr. Csaba Szekely), „Analgezia postoperatorie“ (prof. dr. Teodora Olariu), dar şi cele despre „Durerea cronică neuropată“, „Durerea cronică şi afectarea psihică“, „Durerea cronică în afecţiuni osteoarticulare, miofasciale şi cutanate“. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Suntem practic depăşiţi de problema obezităţii. Nu doar de aceea a reducerii numărului de kilograme ci şi de prevenirea şi contracararea numeroaselor probleme conexe. Un obez evoca, de pildă, la „Reporter special“, vremurile în care, având şi mai multe kilograme, nu putea face o tomografie pentru că nu-l ţinea masa, RMN-ul nu-i era accesibil întrucât nu încăpea în golul cu pricina. S-a rupt bicicleta de două ori sub dânsul. Şi scaunul. Ei da, acum Emil H. are o afacere prosperă, cu haine pentru graşi (atât de graşi, unii dintre dânşii, încât într-un crac de pantalon încape reporterul, iar în celălalt – cameramanul) şi vrea să scadă sub 100 de kilograme. E sigur că se poate, pentru că, zice: „Cu răbdare şi tăcere şi-agurida face miere“. Mesaj optimist deci. (...)